Numele oficial : Republica Austria (Republik Osterreich)
Situarea : în Europa Centrală
Populaţia: peste 8,000,000 locuitori (locul 83)
Suprafaţa : 83 859 km2 (locul 112)
Vecini : Germania (816 km), Cehia (500 km), Slovacia (68 km), Ungaria (346 km), Slovenia (311 km), Italia (415 km), Elveţia (165 km), Liechtenstein (34,9 km)
Densitatea populaţiei : 96,2 loc/km2 (locul 73)
Sărbătoarea naţională : 26 octombrie (aniversarea adoptării Legii Constituţionale - 1955)
Limba oficială : germana
Moneda : in trecut 1 Schilling = 100 Groschen acum moneda este Euro
Capitala : Viena (Wien), oraş situat în NE Austriei, pe Dunăre, la poalele masivului muntos Pădurea Vieneză (Wienerwald).

Monumente :

Palatele Hofburg (secolul 16-19; adăposteşte Biblioteca Naţională), Obere Belvedere şi Untere Belvedere (1700-25), Schonbrunn (1689-1749), Liechtenstein, Primăria/Rathaus (1872-83), Parlamentul (1873-83), Burgtheater (1874-88), Opera (1861-69), catedrala Stephansdom (secolul 14-18), bisericile Ruprecht (secolul 9-11), Măria am Gestade (sec. 14-15), a Capucinilor (începutul sec. 17), Ansamblul arhitectonic al Naţiunilor Unite, Turnul de televiziune (circa 300 m), muzee (Muzeul Academiei de Arte Frumoase, colecţia de grafică Albertina), case memoriale (Schubert, Mozart, Strauss ş.a.), parcuri (Prater, Donaupark).

Natura :

Ţară muntoasă, circa 2/3 din teritoriu aflându-se la altitudini de peste 500 m şi 40% la peste 1 000 m; altitudinea medie este de 1 000 m. Relieful muntos (Prealpii şi Alpii, orientaţi E-V) acoperă aproape 3/4 din suprafaţa ţării, câmpia reducându-se la un culoar subalpin - care însoţeşte Dunărea - şi la Burgenland, o parte din Câmpia Panonică. Prealpii se prezintă sub forma unor podişuri sau munţi joşi, deşi pe alocuri se apropie de 3 000 m (vf. Dachstein 2 996 m). Alpii Orientali (sau Alpii Austrieci) sunt înalţi (vf. Grossglockner 3 797 m, altitudinea maximă din Austria), masivi şi mai păstrează încă mari gheţari. Cuprind 2 grupe: Hohe Tauern (Tauern Înalţi) în V, cu cele mai mari altitudini din Austria, şi Niedere Tauern (Tauern Joşi), care culminează la 2 863 m în vf. Hochgolling. In NV se află Oberosterreich, regiunea de coline morenice, prelungire a Pod. Bavariei.

Clima :

Climă temperat-continentală, cu nuanţe.În funcţie de altitudini şi orientare. Temperatura medii înregistrează -1,9°C în Ianuarie şi 18,1°C în Iullie la Salzburg şi -2°C în Ianuarie şi 21°C în Iulie la Viena. Precipitaţiile scad în general de la V la E, fiind mai bogate în zonele periferice montane (peste 2 000 mm/an); cele mai scăzute se înregistrează în regiunea lacului Neusiedler (sub 600 mm/an)

Hidrografia :

Reţea hidrografică bogată, incluzând fluviul Dunărea (360 km pe teritoriul Austriei) şi afluenţii săi (Inn, Enns) şi multe lacuri glaciare (Constanţa = Bodensee, Neusiedler)

Vegetatia :

Austria este una dintre cele mai împădurite ţări europene (circa 2/5 din suprafaţa), cu specii caracteristice Europei Centrale; se adaugă pajişti alpine în zona montană înaltă şi vegetaţie de stepă în câmpie.

Fauna :

Faună specifică asociaţiilor vegetale respective. Numeroase zone ocrotite.

Populaţia :

- Natalitate: 10,4%;
- Mortalitate: 9,8%;
- Spor natural: 0,6%;
- Speranţa de viaţă la naştere (1997): 74 ani-81 ani;
- Populaţia urbană: 64% (1997).
- OraÅŸe principale (mii loc. - 1998): Graz (240,0), Linz (190,1), Salzburg (144,7), Innsbruck (110,5), Klagenfurt (90,6), Villach (57,1), Wels (55,5), Sankt Polten (49,1).

Austria se află în regiunea care nu depăşesc 500 m altitudine, îndeosebi în regiunea colinară Oberosterreich, câmpia Burgenland, valea Dunării şi Prealpi. Cele mai mari concentrări ale populaţieie se înregistrează în aglomeraţia urbană Viena (peste 4 000 loc/km2) şi landurile Oberosterreich, Niederosterreich şi Vorarlberg, iar cele mai scăzute în landurile Tirol şi Kărnten (circa 50 loc/km2).

Religia :

Culte: catolicism 78%, protestantism 5%, islamism 2%.

Istoria :

Locuit de iliri, apoi de celţi, ţinutul dintre Dunăre şi Alpi face parte, în secolul 1 î.Hr. -5 d.Hr., din provincea romane Raetia, Noricum şi Pannonia. La sfârşitul secolului 8, teritorile Austriei, locuit de triburi germanice, intră în componenţa statului franc, ulterior a Imperiului Romano-German. În 1278 ducatul Austriei (numele de Austria este atestat documentar pentru prima dată în 996) este cucerit de regele german Rudolf I de Habsburg, care îi acordă ca feudă, în 1282, celor doi fii. In 1453 Austria devine arhiducat. Reprezentanţii dinastiei de Habsburg, care vor domni până în 1918, sunt totodată regi ai Germaniei şi împăraţi ai Imperiului Romano-German (până în 1806). În stăpânirea dinastiei de Habsburg intră în secolul 16, Bohemia, Moravia, Silezia şi Ungaria Occidentală, Imperiul Habsburgic devenind astfel un stat multinaţional şi totodată o mare putere europeană. În cursul războiului antiotoman din anii 1683-1699 începe expansiunea Imperiala Habsburgic spre SE (ocuparea întregii Ungarii, a Transilvaniei, a unor părţi din Slovenia şi Croaţia şi, în 1718, a Banatului). în timpul domniei împăraţilor Măria Teresia (1740-80) şi Iosif II (1780-90) sunt adoptate o serie de reforme pe linia absolutismului luminat. În vremea lui Francisc I (1792-1835), care renunţă în 1806 la coroana Imperiul Romano-German, rămânând împărat al Austriei, imperiul s-a aflat în fruntea coaliţiilor organizate contra Franţei republicane şi napoleoniene. înfrânt în războiul din 1859 (de Franţa aliată cu regatul Sardiniei) şi în cel din 1866 (de Prusia şi Italia), Imperiul Habsburgic pierde poziţia hegemonă în Confederaţia Germană, astfel încât, în urma „pactului dualist" din 1867, se constituie Imperiul Austro-Ungar (676 000 km2, 55 mii. loc. - germani, unguri, cehi, polonezi, sârbi, români, croaţi, sloveni, italieni). Prin încheierea alianţei cu Germania (1879), sunt puse bazele Triplei Alianţe; asasinarea la Sarajevo a lui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului (28 Iunie 1914), duce la declanşarea primului război mondial (1914-18).


Statul :

Republică federală parlamentară, conform Constituţiei din 1.Octombrie 1920, amendate în 1929 şi reintrate în vigoare la 1 Mai 1945, amendată ultima dată în 1998. Există 9 provinci, fiecare având propriul Parlament (Adunarea Provincială), care alege un guvern al provinciei, format din guvernator şi consilieri. La nivel federal, puterea legislativă este exercitată de un Parlament bicameral, Adunarea Federală, formată din Consiliul Naţional (183 membri, aleşi prin vot direct, pentru un mandat de 4 ani) şi Consiliul Federal (64 membri, reprezentând provinci federale). Puterea executivă este exercitată de guvern condus de cancelarul federal, numit de preşedinte. Membrii guvernului sunt, de asemenea, numiţi de preşedinte, la recomandarea cancelarului. Şeful statului: preşedintele federal (ales prin vot direct, pentru maximum două mandate succesive de 6 ani). Partide politice: Partidul Social-Democrat (fondat 1889, devenit apoi Partidul Socialist, a revenit la denumirea iniţială în iunie 1991), Partidul Populist Austriac (fondat 1945).

Economia :

Industria prelucrătoare (care concentrează circa 1/3 din populatia activă şi contribuie cu pondere apropiată la PIB şi peste 1/2 la export) este foarte diversificată (siderurgie, construcţia de maşini, chimică, sticlărie şi porţelan, textilă, instrumente muzicale) şi de înaltă productivitate, principalele centre industriale fiind Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr. Producţia de energie electrică este dominată de hidroenergie, care asigură peste 2/3 din producţie . Nu dispune de resurse minime importante, cu excepţia sării şi magnezitului. Agricultura, de mare randament şi puternic mecanizată (deţine doar 2% din populaţia activă), deşi participă cu numai 1% la PIB, asigură mai mult de 4/5 din necesarul intern de producţie alimentară; se cresc îndeosebi porcine şi bovine şi se cultivă cereale (grâu, orz, porumb).

Turismul :

Predomină turismul montan şi de sporturi de iarnă şi cel cultural (monumente istorice şi de artă, festivaluri etc). Principalele zone sau obiective: capitala Viena - unul din marile centre turistice ale lumii - şi Valea Dunării (cu castele, biserici, mănăstiri, peisaje frumoase etc); landurile din jumătatea vestică, îndeosebi Tirol, Vorarlberg şi Salzburg, în care aproape fiecare oraş şi sat este un centru internaţional de vacanţă (alpinism, sporturi de iarnă, vânătoare, pescuit, cură balneoclimaterică sau numai climaterică etc), plus monumente arhitectonice şi de artă (castele, palate, biserici şi mănăstiri, case memoriale, fântâni, statui etc), îndeosebi în oraşul Salzburg; staţiunile turistice şi de sporturi de iarnă Innsbruck (cu împrejurimile: Fuschl, St. Gilgen, Strobl, St. Wolfgang ş.a.), Kitzbuhel, Bad Ischl, Krimml, Saalbach, Bad Gastein ş.a.(unele dintre acestea, îndeosebi Innsbruck, având şi valoroase monumente istorice şi de artă). Foarte atractivă şi vizitată este şi Carinthia (în S), cu centrele turistice Velden-am-Worthersee, Portschach, Măria Worth.
_{Sursa Imagini : mapsofworld.com}

---

Tag-uri: europa, stat, geografie, schilling

Data Adaugarii: 23 March '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---