- poziţia geografică: în sudul României de-a lungul Dunării, numită de aceea Câmpia Dunării; lungimea pe direcţia vest-est 300 km, iar lăţimea maximă între Buzău Feteşti, 125 km;
- limite: la vest, sud şi est, lunca Dunării, iar la nord, Podişul Getic (între Dunăre Dîmboviţa), Subcarpaţii Curburii (între Dîmboviţa şi Trotuş) şi Podişul Moldovei;
- altitudini: 300 m în N către dealuri, scade treptat către est la 10 m, astfel că la vărsarea Siretului în Dunăre este doar de 5 m. înclină spre sud şi est, înclinare indicată de cursul râurilor: Jiul curge spre sud, Oltul şi Argeşul, spre sud-est, Ialomiţa spre est, iar Buzăul se arcuieşte către
nord-est, spre Siret;
- aspecte specifice: s-a format pe locul unei mari depresiuni, acoperită în trecutul geologic de apele unei mări; după retragerea apelor, pe locul lor au rămas strate groase da pietrişuri, nisipuri şi mâluri acoperite cu loess (pulberi foarte fine de culoare gălbuie); grosimea acestui loess este variabilă: 6—10 m la vest de Olt şi 40 m în Bărăgan; văile au lunci largi, iar suprafeţele netede dintre văi sunt presărate din loc în loc cu mici adâncituri (crovuri) sau sunt acoperite cu dune; este formată din trei părţi:
- între Dunăre, Olt şi Podişul Getic este Câmpia Olteniei, străbătută de Jiu — constituie partea cea mai îngustă, cu şiraguri de dune de-a lungul Dunării şi Jiului, fixate cu pomi fructiferi şi viţă de vie;
- partea centrală, între Olt şi Argeş, mai variată ca înfăţişare, Câmpia Piteştilor mai înaltă în nord, câmpiile Boianului şi Găvanu-Burdea mai joase, iar de-a lungul Dunării, Câmpia Burnazului, ca o prispă mărginind lunca joasă a fluviului;
- partea estică, între Argeş, Dunăre, marginea sudică a Podişului Moldovei şi dealurile subcarpatice; este partea cea mai joasă şi cuprinde câmpiile Vlăsiei, în jurul capitalei, Bărăganului la est, de la Mostiştea, până în Dunăre şi Siret; de-a lungul râurilor Ialomiţa, Călmăţui şi Buzău s-au format şiraguri de dune.