Situată în nord-estul Americii, pe râul cu acelaşi nume care leagă două mari lacuri nord-americane (Erie şi Ontario), la hotarul dintre SUA şi Canada, Niagara este cea mai mare cascadă de pe Terra, o adevărată minune a naturii.
A fost descoperită în 1678 de belgianul Louis Hannepin. Acest spectaculos fenomen natural a fost denumit de pieile roşii Niagara, adică "Tunetul apelor"', şi este unul din locurile turistice cele mai căutate.
Diferenţa de nivel dintre cele două lacuri face ca micul râu Niagara (55 km lungime) să devină vijelios pe ultima porţiune a albiei sale, încheindu-şi cursul printr-un salt spectaculos şi creând astfel această fantastică cascadă. Despicată de un pinten de piatră - Goat Island (Insula Căprioarei) - aflat în drumul ap
ei, cascada se desparte în două: cascada americană şi cea canadiană, (denumită şi Horseshoe). Dacă prima are cea mai mare înălţime (51 m), cea de a doua este de 3 ori mai lată (917 m), dat fiind că ea captează 94% din apele râului.
Ameninţată să dispară din cauza rocilor uşor erodabile care formează substratul cât şi din cauza retragerii râului Niagara cu mai mult de un metru anual, această cascadă a suferit unele "reparaţii"; în zona americană, în anul 1969, apele au fost deviate în întregime în sectorul canadian.
Lângă cascadă Niagara, în partea americană se află oraşul Niagara Falls (New York) iar în Canada, Ontario, un deosebit centru turistic.