Cheile fac legătura între Moldova şi Transilvania, au fost formate de Râul Bicaz şi străbat două judeţe: Harghita şi Neamţ. Cheile Bicazului, o zonă pitorească a României, au o lungime de 6 km, sunt delimitate de Lacul Roşu şi localitatea Bicazul Ardelean şi fac parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş.
Cadrul natural şi diferenţele mari de nivel, de la 570 m la 1792 - Vf. Hăşmaşul Mare, au determinat existenţa unor peisaje de poveste şi a unei varietăţi bogate de animale şi plante. De-a lungul cheilor, întâlnim păfuri de molid, răşinoase cu fag, vârfuri cu vegetaţie subalpină. Specific zonei sunt cosacii bicăjeni. Nu putem să omitem nici numerosele sp
ecii rare printre care cetina de negi şi tămâiţa.Tot aici, papucul doamnei, sângele voinicului şi floarea de colţ sunt la ele acasă , acestea fiind specii ocrotite de lege.
Parcul este bogat şi din punctul de vedere al faunei existând aici specii rare şi ocrotite de amfibieni şi reptile,păsări ca ciocănitoarea de munte, corbul, cocoşul de munte, acvila de munte, precum şi mamifere printre care capra neagră, cerbul carpatin, râsul şi ursul.
Parcul Cheile Bicazului este străbătut de drumul transcarpatic DN12C, care leagă localitatea Gheorghieni de Bicaz.
Dacă te-ai hotărât să cunoşti mai bine zona, nu vei avea nici un regret. Pe tot drumul vei avea parte de serpentine de o frumuseţe rar întâlnită. Dacă priveşti cu atenţie pereţii din calcar ai munţilor vei observa că aceştia ascund peşteri (Peştera Neagră, Peştera Cascadă), iar toate cursurile de apă afluente ale Bicazului formează la rândul lor chei: Cheile Bicăjelului, Cheile Şugăului.
Aproape tot drumul este străjuit de mici magazine cu suveniruri, produse realizate de artizanii români sau cei maghiari, care şi-au pus amprenta asupra acestor meleaguri.
La intrarea pe Cheile Bicazului opreşte-te puţin la Lacul Roşu şi ascultă legendele pe care localnicii le-au păstrat cu sfinţenie şi pe care ţi le povestesc cu cea mai mare plăcere. Lacul Roşu are o suprafaţă de 13 ha., o adâncime de 12m şi a fost format în anul 1837 prin bararea naturală a râului Bicaz.Poţi observa şi acum copacii conservaţi de apă ai pădurii inundate.