Este unitatea de relief situata in centrul ţării, in interiorul arcului carpatic, denumirea acestora făcându-se in raport cu poziţia lor fata de ea.
In nord-vest este delimitata de un sir de măguri cristaline afundate si acoperite de roci sedimentare ce poarta denumirea de “Jugul Intracarpaticâ€.
Formarea sa este strâns legata de cea a întregului lanţ carpatic; ca efort al ridicări carpaţilor din jur are loc scufundarea fundamentului sau pana la adâncimea de 4500m. Invadarea sa de către ape, umplerea cu sedimente, astfel încât devine uscat spre sfârşitul orogenezei alpine.
re generale:
Are altitudini medi, in jurul 500-600 metri, cele minime- 450metri (Câmpia Transilvania) iar cele maxime depăşesc cu putin 1000 metri (dealurile situate la contactul cu Carpaţi Orientali) Dealul Becheci- 1080 metri.
Altitudinile scad in general de la est-vest, aceasta fiind si direcţia văilor râurilor care o străbat.
Pe margine este caracteristica prezenta cutelor diapire care sunt strate de roci sedimentare străbătute de sâmburi de sare.
Caracteristice sunt straturile de roci sedimentare uşor boltite ce conţin zăcăminte de gaz metan, cunoscute sub numele de domuri gazeifere.
Datorita prezentei argilei, pantelor cu înclinări diferite, climatului umed si defrişărilor se produc frecvent alunecări de teren.
Relieful se prezintă fie sub forma de şiruri de dealuri, depresiuni si culoare de vale, pe margini la contactele cu munţi fie sub forma unor interfluvii netede sau domoale cu podişul interior propriu-zis.
Principalele râuri care îl străbat sunt: Somesul format prin confluenţa Somesului mare cu Somesul Mic in apropierea defileului Dej.
Mureşul ce primeşte aici ca mai mari afluenţi: Târnava Mare si Târnava Mica.
Oltul: Cibinul, Hartibaciul.
Ca lacuri sunt caracteristice lacurile sarate situate pe margini: Lacul Ursu; Ocna-Dej; Ocna MureÅŸ; Ocna Sibiului; Turda.
In interior iazurile ce sunt construite de om, fie cu scop agricol fie pentru regularizarea cursurilor unor râuri: Lacul Geaca, Taga, Catina, Zau de câmpie.
Subdiviziuni:
Dealuri si Depresiuni situate la contactul cu Carpaţii:
1. Dealurile si Depresiunile situate la contactul cu Carpati Orientali se dispun subcarpatii sub forma a doua depresiuni (Depresiunea Bistriţei;Depresiunea Praid Depresiunea Voievodului) separate de un sir de dealuri înalte ce depăşesc 1000 metri (Dealul Rez; Hoghiz; Bechea), datorita altitudinilor si dispunerilor reliefului sub forma de Dealuri si Depresiuni asemănătoare Subcarpatilor propriu -zişi, aceştia poarta si denumirea de “Subcarpati Transilvania†si se subdivid in: Subcarpati Homoroadelor, Subcarpati Târnăvenelor, Subcarpati Mureşului, Subcarpati Bistriţei, Subcarpati Lapusului.
2. La contactul cu Carpati Meridionali se afla un sir de Depresiuni:Depresiunea Făgăraş pe Olt; Depresiunea Sibiu pe Cibin; Depresiunea.Secasulu pe Secaş.
3. La contactul cu Munti Apuseni se întâlnesc un sir de Dealuri, Culoare si Depresiuni, Culoarul Alba-Iulia -Turda; Depresiunea Iara; Dealul Feleacului (Dealul Clujului); Depresiunea Huedin; Depresiunea Almaş pe raul Almaş si Arieş.
PodiÅŸul interior propriu-zis:
1. Podişul Someşan este situat in nord-vest intre cele doua Someşuri si Jugul intracarpatic. Are altitudini uşor mai ridicate ce ajung pana la 600-650metri. Este alcătuit din: argile, marne., nisipuri, pietrişuri dar pe alocuri gresi; este străbătut in partea centrala de Somes.
Pe alocuri este acoperit cu păduri de fag si stejar, dar este totuşi afectat de alunecările de teren.
2. Campia Transilvaniei este situata in centrul Depresiuni intre cele doua SomeÅŸuri si MureÅŸ
Poarta denumirea de Câmpie desi este unitate de Podiş, datorita altitudinilor mai joase fata de unităţile din jur si anume 400-450 metri, interfluviilor netede si utilizării sale agricole.
In sud se afla domuri gazeifere si sunt caracteristice iazurile.
3. Podişul Târnăvenelor este cea mai întinsă subdivizie situata intre Mureş (nord) si Olt, traversata prin partea centrala de cele doua Târnave. Are altitudini ce scad de la est la vest (700m in est si 460-500 metri vest). In nordul sau se afla domuri gazeifere.
La rândul sau este împărţit in: Dealurile Târnăvenelor in nord; Podişul Secaselor in sud-vest; Podişul Hartibaciului mai înalt si mai bine împădurit in sud-est.