Carpatii Orientali tin de la graniţa cu Ucraina pana la Valea Prahovei. In vest de afla Câmpia de Vest. In est si sud-est Podişul Sucevei, Sub-carpaţii Moldovei si Sub-carpaţii Curburii.

Principala caracteristica a Carpaţilor Orientali, o reprezintă dispunerea culmilor muntoase paralele pe direcţia nord-vest, sud-est astfel:
-şirul munţii vulcanici in vest.
-şirul munţii cristalini in centru (cele mai mari înălţimi).
-şirul munţilor flişului in est.

Aceasta dispunere paralela nu se mai întâlneşte in Carpaţi de Curbura unde munţi se dispun curbat si sunt alcătuiţi din fliş.
Ca altitudine - Carpaţii Orientali ocupa un loc intermediar in Carpaţii Româneşti: altitudinea maxima este de 2303 Vârful Rodnei Munţii Rodnei.

Ca tipuri de relief:
Relieful vulcanic reprezentat de resturi, cratere si cornuri vulcanice.
Cei mai puternic fragmentaţi, prezintă cel mai mare număr de depresiuni, vai, pasuri si trecători.

Cea mai întinsă depresiune este Depresiunea Brasovului din munţii de Curbura, unde se afla cel mai mare oraş din carpaţi: Braşov.
Cel mai înalt pas este Pasul Prislop - 1416 metri.
Din Carpaţii Orientali izvorăsc cele mai mari râuri ale României: Oltul si Muresul din Hăşmaşul Mare.

Lacuri unice ca mod de formare in România: lacul vulcanic: Sfânta Elena; lacul de baraj natural: Lacul Roşu.

Alte lacuri: lacul Lala si Buhăiescu lacuri glaciare in munţi Rodnei.
Lacuri sărate: Ocna Şugatag si Lacul Costiui in Depresiunea Maramureş.
Sunt cei mai bine împăduriţi, caracteristic fiind: molidul.
Sunt cei mai bine populaţi.

Bogaţi in resurse minerale:minereuri complexe; ape minerale; cărbune brun; potenţial hidroenergetic; pasiuni, fâneţe,păduri.
Carpaţii Maramureşului si Bucovinei.

Grupa Nordica

Ţin de la graniţa cu Ucraina pana la Valea Bârgăului si aliniamentul format de Depresiunea Dornelor si Depresiune Câmpulung.
In vest câmpia si depresiune coliniara a Transilvaniei.
In est podiÅŸul Moldovei, podiÅŸul Sucevei.
Caractere generale:
Principala trăsătura o reprezintă paralelismul culmilor pe direcţia nord-vest, sud-est conform alcătuiri petrografice:
-şirul munţilor vulcanici in vest.
-şirul munţilor cristalini in centru.
-şirul munţilor flişului in est.

Altitudinea maxima fiind de 2303 metri vârful Pietrosu in Munţii Rodnei.
Relieful este vulcanic in vestul grupei si glaciar la altitudini peste 1800-2000 de metri in munţii Rodnei si mai putin in Munţii Maramureşului.
Include numeroase: pasuri: Pasul Prislop - 1416- cel mai înalt din carpaţii Orientali; depresiuni: Depresiunea Maramureşului cea mai întinsă.

De aici izvorăsc: Somesul Mare, Iza, Vişeu, Bistriţa, Moldova.
Cuprinde: in vest: munţi vulcanici: munţi Oasi, munţi Gutai, munţi Tibles (cei mai vechi, cei mai joşi, altitudinea maxima fiind de 1839 in Munţii Tibles) si cu forme vulcanice mai putin păstrate, ei închid o mica depresiune cunoscuta sub numele de “Tara Oasului”.

In centru se afla şirul munţilor cristalini ce dau cele mai mari înălţimi:
-munţi Rodnei (Vârful Pietrosu-2303 metri).
-munţi Maramureşului.
-munţi Suhard.

Intre şirul munţi vulcanici si şirul munţii cristalini se afla depresiunea Mureş, străbătută de Vişeu si Iza cu altitudini de 500-700 m, cu un climat răcoros.
In est: se afla trei culmi muntoase alcătuite din roci sedimentare, de forma cupolara a căror altitudine scade de la vest la est, cunoscute sub numele de Obcinele Moldovei.

-Obcina Mestecăniş (roci cristaline).
-Obcina Feredeu.
- Obcina Mare. Ele sunt aşezate aproximativ paralel de direcţia nord-sud si sunt separate de depresiunile cunoscute sub numele de “Câmpulung”.
La sud: munţi Bârgăului alcătuiţi din fliş si depresiunea Dornelor pe Bistriţa si depresiunea Câmpulung de Moldova.

Carpaţii Moldo-Transilvani

Ţin de la Valea Bârgăului si aliniamentul Depresiunea Dornelor si Câmpulung pana la Valea Oituzului si in nord Depresiunea Braşov.
In vest- sunt delimitaţi de Depresiunea Coliniara a Transilvaniei.
In est- sunt delimitaţi de Subcarpati Moldovei.
Caractere Generale
Paralelismul culmilor muntoase conform alcătuiri petrografice pe direcţia nord-vest, sud-est.
In vest- şirul munţi vulcanici.
Centru, şirul munţi cristalini (rocile cristaline se afunda la sud de Valea Trotusului).
In est- şirul munţi Flişului (dispuşi pe doua şiruri).
Altitudinea maxima: 2100 metri Vârful Pietrosu din munţii Călimani.
Puternic fragmentata (depresiuni si vai).
Alcatuirea grupei
In vest- şirul munţi vulcanici format din:
Munţi Calimani, Munţi Gurghiu, Munţi Harghita ce sunt cei mai tineri, înalţi si cu cratere si conuri mai evidente in relief:
Intre munţi Calimani si munţi Gurghiu, munţi Harghita ce sunt cei mai tineri, înalţi si cu cratere si conuri mai evidente in relief.
Intre munţi Calimani si munţi Gurghiu se afla unul dintre cele mai lungi defilee din tara:

Defileul Topliţa Deda pe raul Mureş:
Şirul munţi Cristalini format din: munţi Rarău, munţi Giumalau (sub forma a doua masive izolate).
Munţi Bistriţei, munţi Giurgeu, munţi Hasmasu Mare (au calcare pe deasupra).
Intre munţi vulcanici si munţi cristalini se afla un sir de depresiuni:
Depresiunea Borsec; Depresiunea Bilbor- mici ca întindere, cu ape minerale.
Depresiunea Giurgeu pe Mureş; Depresiunea Ciuc pe Olt- întinse cu altitudini de 600-700 metri.

In est se afla şirul munţilor flişului de pe doua şiruri:
Şirul intern: munţi Ceahlău, munţi Ciucului, munţi Tarcău, munţi Nemira.
Şirul extern: munţi Stânişoarei, munţi Gosman, munţi Berzunţi.
Intre munţi Gosman si munţi Berzunţi se afla Depresiunea Comăneşti pe raul Trotuş cu zăcăminte de cărbune brun.

Grupa centrala se termina la sud cu trei culmi muntoase:
Munţii Persani (cristalini).
Munţii Baraolt.
Munţii Bodec.

---

Tag-uri: carpati, munti, romania

Data Adaugarii: 16 November '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---