Fluviu situat în partea de nord a Chinei, Huanhe (4845 km) constituie alături de Tigru, Eufrat, Nil şi Indus unul din primele focare de civilizaţie antică.
Al doilea fluviu din China ca mărime, el izvorăşte din Podişul Tibet, Munţii Bayan Hara, străbate Munţii Kunlun, parcurge lacurile Orin şi Zharin din depresiunea Odon-Tala, ocoleşte Munţii Amne Machin unde formează mai multe cascade şi defilee, iar mai departe străbate Deşertul Gobi la capătul căruia descrie marea curbură unde delimitează podişul Ordos şi îşi sapă o vale cu aspect de canion în Podişul de Loess.
Din acest loc, el devine, dintr-un râu cu apă cristalină dej munte, Fluviul Galben, culoarea fiind dată tocmai de loessul (praf fin, silicos şi argilos) acumulat. In acest cot, Huanhe inte
rsectează de două ori grandioasa construcţie antică de apărare, Marele Zid Chinezesc.
Prezintă caracteristici montane în cursul superior (pe o distanţă de 1172 km), maluri înalte de 50-100 m în cursul mijlociu (2970 km) şi este îndiguit în cursul inferior (703 km).
După confluenţa cu Weilu formează celebrul defileu între Munţii Ţiulig şi Taihang, numit Poarta Tanggnan, care a avut un rol important în istoria Chinei. Intră apoi în Marea Câmpie Chineză, străbătând-o până la vărsarea sa în Golful Bohai (Marea Galbenă). Huanhe a produs în timp peste 1500 de inundaţii.
Două importante oraşe se află pe cursul său: Lanchan sau "Oraşul de Aur" şi Xian, situat pe Drumul Mătăsii.
Numit "Necazul Chinei", sau "Dragonul însetat", din cauza catastrofelor, inundaţiilor şi a schimbării de 7 ori a cursului inferior în decurs de 4 milenii, Huanhe a asigurat trecerea de la preistorie la civilizaţie prin constituirea primului stat chinez, a dinastiei Xia, apoi Shang.