Harghita este un judeţ situat în centrul României cu o suprafaţă totală de 6639 km2 şi o populaţie de peste 326.000 locuitori.
Relief :
Relief dominant montan: în vest, munţii vulcanici Câlimani - Vf. Pietrosu (2100 m), Gur-ghiu - Vf. Saca (1776 m), Harghita -Vf. Harghita Mâdâraş (1800 m); în est, munţii alcătuiţi din roci cristaline şi calcare - Hâşmaş şi Giurgeu între ei, depresiunile tectonice şi de baraj vulcanic Gheorgheni, Ciuc, defilee pe Mureş, între Topliţa-Deda, pe Olt la Racu, Jigodin, Tuşnad; în sud-est, o parte din Subcarpaţii Transilvaniei.
Climă şi vegetaţie :
Climat temperat rece (temp. med. an. de la 7°C la 0°C; precipitaţii 700-1200 mm;
inversiuni de temperatură, în depre¬siuni, care determină frecvent valori sub - 30°C).
Vegetaţie etajată (păduri de gorun şi fag, în dealuri, conifere, pe munţi, păşuni subalpine şi alpine). Reţea hidrografică concentrată în bazinele Oltului şi Mureşului; doar în est sunt afluenţi ai Bistriţei şi Trotuşului; se desfăşoară în aria mofetică carpatică (izvoare minerale la Borsec, Bilbor, Tuşnad etc); lacuri (Roşu, Sf. Ana).
Istoric :
Urme de locuire din neolitic, aşezări dacice, castre roma¬ne, colonizarea secuilor în sec. XII-XIII; atestarea documentară a celor mai multe aşezări în sec. XIV-XV; în prezent, 9 oraşe (municipiile Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc), 49 comune şi 436 sate.
Economie complexă (exploatări de cupru şi ape minerale, exploatarea şi prelucrarea lemnului, diverse utilaje, produse alimentare şi textile etc; creşterea animalelor şi culturi de cartofi, sfeclă, plante textile etc). Prin depresiunile intramontane, şosea şi cale ferata principală din care pornesc legaturi spre Moldova şi Transilvania.