La vest si nord- Dunarea.
La est de Marea Neagra.
La sud de graniţa cu Bulgaria.
Mod de formare, alcătuirea petrografica:
Cel mai complex podiş din România si ca mod de formare si ca alcătuirea petrografica.
A luat naştere de-a lungul mai multor etape: in orogeneza caledoniana se formează cea mai veche unitate de relief: Podişul Casimcei, in orogeneza hercinica: Munti Macini.
Alcătuit din: granite, şisturi verzi, bazalte, calcare jurasice acoperite cu leoss.
Subivizuni:
1. Podisul Dobrogei de nord este cea mai înaltă si cea mai complexa subdiviziune, atingându-se înălţimea maxima din Podisul Dobrogei de 467 Varful Greci (Munti Macini), cuprinde: Munti Măcini- granite, Culmea Pricopului, Podisul Niculitel- P
odis de curgeri vulcanice, Delurile Tulcei are altitudini de 100-200 metri, Depresiunea Nalbant- munti insulari numiţi iceberguri, Podisul Babadag- calcare
2. Podisul Dobrogei centrale (Casimcea) este un podiş de peneplain din şisturi verzi, cel mai vechi uscat, cu inaltimi ce coboară de la 400de metri la 100 metri spre sud şi spre nord Marea Neagra, străbătut de raul Casimcei.
3. Podişul Dobrogei de sud este cea mai întinsă si neteda subdiviziunea: format dintr-un funadmanet alcătuit din calcare vechi (jurasice) peste care se afla un strat de leoss, vai înguste ce se lărgesc in apropiere de vărsarea in Marea Neagra, are altitudini ce ajung la 200 metri si care coboară la 30-60 metri Marea Neagra, in porţiunea sa cea mai joasa, de-a lungul vai Carasu- canalul Dunărea- Marea Neagra, împărţită in: 1.Podisul Medgidiei, 2.Podisul Oltinei, 3.Podisul Negru-Voda, 4.Podisul Managaliei.