Podişul Mehedinţi:
Cuprins intre Valea Motrului- Valea Dunări; Intre Muntii Mehedinti- Podisul Getic.
Mod de formare si alcătuirea petrografica:
Originalitatea Podisului.Mehedinţi consta in faptul ca este de fapt o unitate de origine carpatica rămasă neînălţată.
Prezintă structura cutata si este alcătuită din- calcare, şisturi cristaline.
Caractere generale:
Cel mai mic podiş ca întindere.
Are altitudini frecvent intre 500-600 metri,cea mai mare fiind de 885m in vârful Patriarhul.
Caracteristic este relieful carstic:
- peÅŸteri (pestera Tapolnita a treia ca lungime).
- depresiuni calcaroase sau doline (Balta, Ponoare, Zatosu- cu lacul Zatosu).
- platouri calcaroase.
Fragmentat de râuri mici: Tapolinta, Bah na, Cosustea. Ce au vai înguste separate de interfluvi netede.
Pe calcar se întâlnesc înălţimi cunoscute sub forma de cornete.
PodiÅŸul Moldovei
Limite:
Nord- graniţa cu Ucraina.
Sud - Câmpia Romana.
Vest- Carpaţi Maramureşului si Bucovinei, Valea Moldovei, Culoarul Siretului.
Est – Prut.
Mod de formare si alcătuirea petrografica:
Jumătatea nordica a Podişului Moldovei s-a format prin depunerea de sedminete peste un fundament vechi ce aparţine platformei est-europene, jumătatea sudica prin umplerea cu sedimente a unei zone de scufundare. Contine roci sedimentare, argile, marne, nisip, pietriş.
Caractere generale:
Cel mai întins podiş din România.
Întregul relief înclină in general de la nord la sud.
Caracteristic este relieful structural: cueste si vai structurale.
Are altitudini in general 400-450 metri, cea maxima fiind de 689 metri- Depresiunea Ciungi ( Podisul Suceava), cea minima coboară in jur de 200 metri (Câmpia Moldovei, Campia Romana).
Se produc frecvent alunecări de teren.
Ape care îl străbat: Prutul, Siretul.
Subdiviziuni:
Podişul Sucevei este situat in nord-vest. Cuprins intre Balea Moldovei-Siret si traversat pe partea centrala de raul Suceava, la rândul sau cuprinde: Dealul Ciungi, Dealul Fălticinenilor, Dealul Bour, Depresiunea Dragomirnei, Depresiunea Rădăuţi, Saua Buceci.
Câmpia moldovei este situata in nord-est, intre Siret si Prut.
Este cea mai joasa subdiviziune.
Râuri mici, afluenţi ai Prutului: Jijia (se mai numeşte si Câmpia Jijiei), Baseu, Bahlui.
Dealul Cozancea (265 metri) situata in centru, o împarte in Campia Baselului la nord si Campia Bahluiului.
Este cea mai importanta regiune agricola a Moldovei.
Lacuri-iazuri: Dracasani, Podu Iloaiei.
PodiÅŸul Barladului
Este cea mai întinsă subdiviziune ocupând întreaga jumătate sudica.
Situat intre Siret si Prut traversat de cel mai mare afluent al Siretului de pe partea stânga: Barladul.
In nordul sau se afla cel mai evident sir de cueste: Coasta Iasilor.
Este împărţiţ in: Podisul Central Moldovenesc in nord, Colinele Tutovei (intre Siret si Barlad), Dealurile Falciului (intre Barlad si Prut), Câmpia (Podişul) Covurlui in sud.

---

Tag-uri: podisul mehedinti, valea motrului, valea dunării

Data Adaugarii: 21 October '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---