Numele oficial: Republica Africa de Sud (Republic of South Africa/Republiek van Suid-Afrika)
Situarea: în extremitatea de Sud a Africii
Vecini (6 900 km): Namibia (920 km), Botswana (1 840 km), Zimbabwe (225 km), Mozambic (491 km), Swaziland (470 km), Oc. Indian (2 082 km) si Oc. Atlantic (872 km). Statul Lesotho formeaza o enclava în SE tarii (2 780 km granite)
Suprafata: 1 219 912 km2
Capitala : Cape Town
Populatia: peste 43.647.000.
Sarbatoarea nationala: 27 aprilie ("Ziua Libertatii")
Limbi oficiale: afrikaans si engleza
Moneda: 1 Rand

Info :

Pretoria, capitala administrativa (sediul guvernului), situata pe râul Aapies, un afluent al fluviului Limpopo, într-o zona de platou, la 1 400 m altitudine.

Intemeiata în 1855 de Martinus W. Pretori us, primul presedinte al Republica Africa de Sud, si botezata cu numele tatalui sau, conducatorul bur Andries Pretorius, P. devine în 1860 sediul Parlamentului statului Transvaal, apoi sediul guvernului Uniunii Sud-Africane (31.5.1910), ulterior al Republica Africa de Sud (31.5.1961)

Important centru industrial (cel mai mare complex metalurgic din Africa, montaj de autoturisme, material feroviar, aparataj electrotehnic, produse chimice, textile, alini.) si comercial. Nod feroviar, rutier si al transp. aeriene (aeroporturile Jan Smuts si Wonderbom). în P. se afla trei uni-versitati (University of South Africa, f. 1873, University of Pretoria si Vista University, cea mai mare din Republica Africa de Sud) si alte institute de învatamânt superior, Academia Sud-Africana de Stiinte si Arte/South African Academy of Science and Arts si alte 8 mari societati si asociatii stiintifice, 14 institute de cercetare, 13 biblioteci mai importante (State Balantary, University of South Africa Balantary, cu cel mai mare fond de carte din Republica Africa de Sud s.a.), patru mari muzee (National Cultural History Museum, s.a.), teatre etc. Gradina botanica (1880) si zoologica (1899). Monumente: Raadsaal (vechea cladire a guvernului), actualul sediu al guvernului, Palatul Justitiei, statuia (din Church Square) si casa Paul Krtiger (fost presedinte), Voortrekkers (monumentul închinat primilor exploratori), Catedrala romano-catolica, numeroase biserici. Cape Town (Kaapstad), capitala legislativa (sediul Parlamentului), situata pe tarmul atlantic, la 50 km N de Capul Bunei Sperante, în jurul unui golf si dominata de masivul Table; aglomeratia urbana (1991)

Intemeiat de navigatorul olandez Jan van Riebeeck ca punct de escala pe ruta Europa - India (prima asezare europeana din S Africii), anexat de Marea Britanie în 1806, Cape Town. devine în 1910 resedinta Parlamentului Uniunii Sud-Africane (din 1961 al Republica Africa de Sud)

Unul dintre principalele centre ind. ale tarii (slefuirea diamantelor, montaj de automobile, constr. navale, rafinarea petrolului, confectii s.a.) si important port la intersectia cailor maritime care leaga America si Europa cu Asia. Institutii de învatamânt superior (University of Cape Town, f. 1918 - colegiu din 1829 -, si alte institute), patru societati stiintifice (între care Royal Society of South Africa, f. 1877), mai multe institute de cercetare, 7 mari biblioteci (South African Balantary,), 8 muzee si galerii de arta (South African Museum, f. 1825) etc. Observator astronomic (1827-1828), gradina botanica (1913; 485 ha). Monumente: Castelul (Kastell; 1666-1680), Primaria (1755), Parlamentul (1886-1910), Tuynhuis (1682), biserica Groote Kerk (1699), catedrala St. George (1901), moara Mostert (1796) s.a

Natura:

Cea mai mare parte a tarii este ocupata de un sistem de podisuri - mai extins fiind Veld (înalt, 1 400-2 000 m, în jumatatea estica, High Veld, si mai coborât, 600-900 m, în cea vestica, Middle Veld) -, limitate spre zona litorala de sistemul muntos Great Escarpment, în cadrul caruia se individualizeaza, în Est, Muntii Scorpiei (Drakensberg), care culmineaza la 3 657 m (Cathin Peak). La N de fluviul Orange se desfasoara sectorul sudic al întinsului desert Kalahari, cu alt de 900-1 200 m, acoperit de dune si aproape lipsit de vegetatie, iar paralel cu litoralul atlantic sectorul meridional al Desertului Namib

Reteaua hidrografica este saraca, principalele cursuri de apa fiind Limpopo (1610 km) si fi. Orange (1 860 km) cu afluentul sau Vaal (1 125 km). Râurile din V si NV au un caracter temporar, iar cele de pe litoralul din SE sunt scurte si torentiale.
Cu exceptia N tarii, care are o clima tropicala, si a reg. Capului, cu un climat submediteranean, restul teritoriu este supus, datorita altitudinii relativ mari, unui climat temperat. Temp. din ian., luna cea mai calda, înregistreaza 24°C la Durban, în Câmpia Natalului, si 20°C la Johannesburg (1 732 m alt.). Precipitatiile scad de la E (Durban 1 000 mm/an) la V (Kimberley 414 mm/an) si de la N (Johannesburg 800 mm/an) la S (Cape Town 615 mm/an).
Vegetatia, variata, trece de la selva subtropicala si mediteraneana la savana („bushveld"), iar în reg. mai înalte, la padure alpina si pasuni. Fauna este variata si bogata. Numeroase zone ocrotite.

Istoria :

Bosimani si hotentoti populeaza din antic, terit. Republica Africa de Sud în sec. 10-16 patrund din reg. fi. Zambezi triburi bantu, care îi disloca spre SE sau îi asimileaza pe autohtonii întâlniti în cale. Portughezul Bartolomeo Diaz este primul european care atinge Capul Bunei Sperante (1488). în 1652, Jan van Riebeeck întemeiaza, în numele Companiei Olandeze a Indiilor Orientale, viitorul oras Kaapstad (= Cape Town), punând bazele colonizarii olandeze. în urmatoarele secole, în reg. Cape Town se stabilesc imigranti europeni - olandezi, germani, hughenoti francezi - desemnati ulterior sub numele generic de buri; dialectul olandez vorbit de ei va primi numele de afrikaans. în timpul razboaielor napoleoniene, Marea Britanie ocupa în 1806 Colonia Capului, anexare recunoscuta de catre Congresul de Pace de la Viena (1814/15). Nemultumiti de apasarea administratiei britanice, burii parasesc în 1836 Colonia Capului migrând spre N („Marele Trek"), înfrâng rezistenta triburilor zuluse în frunte cu Dingaan si întemeiaza statul Natal (1839). Anexarea acestuia de catre Marea Britanie (1843) determina o noua migratie a burilor spre NV, unde întemeiaza republicile Transvaal (1852) si Orange (1854). în urma razboiului anglo-bur (1899-1902), si aceste doua republici bure sunt transformate în colonii britanice

La 31.5.1910 Marea Britanie uneste Colonia Capului cu Natal, Orange si Transvaal, proclamând dominionul Uniunea Sud-Africana, din 1934, potrivit Statutului de la Westminster, stat suveran în cadrul Commonwealthului. Acesta participa alaturi de Marea Britanie la cele doua razboaie mondiale. Dupa ocuparea în primul razboi mondial a Africii Germane de Sud-Vest vecine, Uniunea Sud-Africana obtine în 1920 mandat de administrare din partea Ligii Natiunilor (din 1946 a ONU) asupra acestei foste colonii germane, în 1961 Adunarea Generala a ONU a cerut retragerea trupelor sud-africane din Namibia, iar în 1966 a hotarât trecerea Namibiei sub administrarea directa a ONU, decizii ignorate de autoritatile sud-africane. La 31.5.1961, Uniunea Sud-Africana se proclama republica sub numele de Republica Africa de Sud, parasind totodata Commonwealthul.

în epoca interbelica autoritatile albe pun bazele unei politici de segregare rasiala împotriva pop. de culoare majoritare. Din 1948, peste 300 de legi institutionalizeaza politica tle apartheid, statuând o evolutie distincta a diferitelor grupuri etnice (albi, negri, indieni, metisi) în societate. Drepturile politice sunt rezervate în exclusivitate minoritatii albe. Un riguros sistem de pasapoarte interne limiteaza dreptul de deplasare si de stabilire în ghetouri, la periferia oraselor locuite de albi, a populatiei de culoare. Scoli, spitale, sali de sport si spectacol, restaurante etc, sunt accesibile numai separat pentru reprezentantii câte unei comunitati. Politica de apartheid genereaza manifestatii de protest ale pop. de culoare (Sharpeville, 1960, Soweto, 1976), în paralel cu declansarea luptei armate de catre Congresul National African (CNA), principalul partid al pop. de culoare. Comunitatea inter-nationala condamna unanim politica de segregare rasiala, Adunarea Generala a ONU suspenda, din 1974, participarea Republica Africa de Sud la lucrarile organizatiei si instituie un embargou al statelor membre asupra livrarilor catre Republica Africa de Sud.

Trupe sud-africane întreprind raiduri în statele vecine - initial în Angola si Mozambic, apoi în Zimbabwe, Botswana si Zambia - care sprijina unitatile de gherila în actiunea lor împotriva Republica Africa de Sud Sub presiunea interna si în conditiile accentuarii izolarii externe, Frederik W. de Klerk, devenit în 1989 prim-ministru al Republica Africa de Sud.

In 1990 sunt legalizate partidele politice, Nelson Mandela, presedintele CNA, este eliberat din închisoare, dupa 27 de ani de detentie, si devine principalul interlocutor al lui de Klerk în tratativele purtate în vederea adoptarii unei noi Constitutii. Legile apartheidului sunt abrogate între 1989 si 1991; cele patru bantustane sunt reintegrate Republica Africa de Sud.

Noua politica pentru o Republica Africa de Sud democratica, fara discriminare rasiala, este sanctionata în mai 1992 de un referendum în care 68,7% din pop. alba aproba masurile întreprinse de guvernul de Klerk. în 1993, ONU ridica sanctiunile împotriva Republica Africa de Sud, iar Nelson Mandela si Frederik de Klerk obtin în acelasi an premiul Nobel pentru pace. între 26-29.4.1994 au loc primele alegeri democratice din istoria Republica Africa de Sud, la care participa 28 de formatiuni politice. Cu 62,6% din voturi în favoarea CNA, N. Mandela devine noul presedinte al tarii, P. National al lui Fr.W. de Klerk obtine 20,3%, iar P. Libertatii Inkatha, condus de liderul zulus Buthelezi, 10,5%.

O Constitutie provizorie intra în vigoare la 27.4.1994. La 10.5.1994 N. Mandela depune juramântul în calitate de presedinte si în aceeasi zi se constituie un guvern de coalitie. Situatia economica se mentine fragila. Tensiunile continua între P. Libertatii Inkatha si CNA, iar în 1996 P. National al lui Fr.W. de Klerk paraseste guvernul. în alegerile parlamentare din 2.6.1999 CNA obtine 66,3% din voturi, P. Democrat al lui Tony Leun - 9,5%, iar P. Libertatii Inkhata - 8,5%. întrucât Nelson Mandela si-a anuntat retragerea pe motive de vârsta, Parlamentul îl alege, la 14.6.1999, pe Thabo Mbeki, presedinte din dec. 1997 al CNA si vicepresedinte în timpul administratiei Mandela, ca nou sef al statului. CNA si P. Libertatii Inkhata formeaza un guvern de coalitie, care detine 3/4 din mandatele Parlamentului.

Statul:

Republica prezidentiala, conform Constitutiei adoptate la 8.5.1996. Membra în Common-wealth. Puterea legislativa, la nivel national, este exercitata de un Parlament bicameral, format din Consiliul National al Provinciilor (fostul Senat, 90 membri, câte 10 reprezentanti ai Parlamentelor provinciale) si Adunarea Nationala (350-400 membri, alesi prin vot direct, pentru un mandat de 5 ani).

Economia:

Este tara cu economia cea mai dezvoltata din Africa.

Economia Republica Africa de Sud este bazata pe exploatarea si prelucrarea unor resurse extrem de variate si bogate. în afara de faptul ca detine cvasimonopolul unor resurse minerale (peste 4/5 din rezervele mondiale de mangan, 2/3 din cele de platina, peste 1/2 din cele de aur si crom), precum si al prod. în domeniu, este unul dintre principalii producatori mondiali de diamante, uraniu, carbuni superiori, min. de fier, metale rare (ca titan, vanadiu, antimoniu, magneziu s.a.), fosfati naturali etc. Ind. prelucratoare bine dezvoltata (împreuna cu mineritul concentreaza 1/5 din pop. activa si asigura aproape 1/3 din PIB) si variata: siderurgie, metalurgie neferoasa, constructii de masini, chimica (40% din carburantii lichizi fiind obtinuti pe aceasta ultima cale, locul 1 pe glob), usoara, alim.; exista 4 mari reg. ind.: Transvaal (minerit, metatalurgie, constructii de masini), Cap (industria alimentara si usoara), Port Elizabeth si Pretoria (autovehicule, chimica, alimentara etc.).

Agricultura (cca. 1/7 din pop. activa) are o balanta excedentara si, în acelasi timp, echilibrata între prod. vegetala (o mare varietate de culturi, dar îndeosebi cereale, în principal: porumb, grâu, trestie si sfecla de zahar, bumbac, tutun, vita-de-vie) si animaliera (mai ales ovine - locul 1 în Africa si 10 pe glob, ca septel, si locul 1, respectiv 7, ca produse de lâna si caprine, precum si bovine).Ca urmare, Republica Africa de Sud este unul dintre principalii exportatori mondiali de produse agricole (de regula, locul 7). Retea de transp. bine dezvoltata (30% din reteaua feroviara si, respectiv, 45% din parcul de autovehicule ale Africii) si balanta comerciala puternic excedentara.

Turismul:

Predomina turismul de vânatoare si vizitarea zonelor ocrotite. Principalele zone sau obiective: orasul Johannesburg (f. 1886), cel mai important centru industrial si comercial al continentului african (cu cladirea postei, ridicata în 1897, astazi monument national, si turnul de televiziune, Strijdom Post Office, cu cei 269 m, cel mai înalt din Africa), zona Capului, cu orasul Cape Town, Capul Acelor numit Agulhas , cea mai importanta statiune de pe litoralul sud-african (cel mai sudic punct al continentului african), Capul Bunei Sperante, o serie de statiuni balneoclimaterice etc; zona Pretoria; Sun City (statiune balneoclimaterica si loc de desfasurare a concursului Miss World; orasele (si împrejurimile) Durban, cea mai importanta statiune de pe litoralul sud-african, East London si Port Elizabeth (cu monumente, plaje, facilitati pentru sporturi nautice etc), multimea zonelor ocrotite (pentru peisaj si bogatia si varietatea faunei), organizarea de safariuri etc.

---

Tag-uri: namibia, pretoria, cape town

Data Adaugarii: 04 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---