FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate
create pool

Regiuni Faimoase

 

Intreaba despre Subcarpatii

Subcarpatii Director
Trimite site-ul sau blogul tau aici!

Tag-uri Populare


judet   romania   statiune   munti   geografie   ramnicu valcea   carpati   dunarea   campia romana   transilvania   turism   statiune balneara   statiune balneoclimaterica   dunare   prut   siret   borsec   godeanu   carpatii meridionali   somes   podisul getic   severin   arhipelag   insula   peninsula   oradea   moldova   europa   mangalia   muntii calimani   targoviste   piatra neamt   lac   campia olteniei   muntii rodnei   republica  

All Tags

Famous Forum

 

Subcarpatii

 Q:   Intreaba despre Subcarpatii       
Subcarpatii Limite:
Å¢in de la Valea Moldovei in nord pana la Valea Motrului in vest.

Mod de formare:
S-au format asemeni munţilor prin cutarea si înălţarea sedimentelor depuse la exteriorul Carpaţilor Orientali si Meridionali spre sfârşitul orogenezei alpine.

Alcătuirea petrografica:
Gresi, conglomerate, argile, mane, pietriÅŸ, nisipuri.

Caractere generale:
Prezintă relief alcătuit din şiruri de depresiuni submontane si intracolinare mărginite de şiruri de dealuri.
Grad ridicat de fragmentare datorita reţelei hidrografice dense.
Altitudini medii de 500-600 metri.
Altitudini maxime de 1218 Dealul Chicioara (Dealul Matau Subcarpati Getici).
Altitudinea minima de 333 metri Dealul Bran (Subcarpati Getici).
Se întâlnesc cut e diapire.
Puternic afectaţi de alunecări de teren si alte procese de degradare a terenurilor.
Bine populaţi.
Conţin zăcăminte de: gaze naturale, sare, roci de construcţie, păşuni, păduri.
Terenuri agricole favorabile pomiculturi.
Subcarpati Moldovei
Limite:
Nord- Valea Moldovei.
Sud- Valea Trotusului.
Vest – Capati Moldo-Transilvani.
Est- Culoarul Siretului care îi separa de Podisul Moldovei.
Formaţi prin cutarea si înălţarea sedimentelor din fata Carpaţilor.
Alcătuirea petrografica: gresi, conglomerate, marne, argile.
Caractere generale:
Cel mai simplu sector subcarpatic, relieful dispunându-se sub forma unui sir de depresiuni la poalele munţilor, mărginite de un sir de dealuri.
Altitudinea maxima: 911 Culmea PleÅŸu (Varful Cerdacu).
Afectaţi de alunecări de teren.
Zăcăminte: petrol, sare, gaze naturale.
Subdiviziuni:
Subcarpati- Neamţului - Depresiunea Neamţ râul Neamţ (Ozana).
- Culmea Pleşu (mărginiţi la est de Depresiunea Neamţ).
- Dealul Runcu (sud-est).
-Bistritei- Depresiunea Cracau-Bistriţa traversata de Bistriţa (afluentul sau fiind Cracau).
- Dealurile Bistritei- 500-600 metri.
-Tazlaului- Depresiunea Tazlău- Caşin traversat de râurile Tazlau, Caşin (afluenţi ai Trotusului) cu zăcăminte de petrol, etc.
- Culmea Pietricica- altitudinea maxima 740 metri, considerata cel mai lung deal.
Subcarpatii de Curbura
Cuprinşi intre Valea Trotusului si Valea Dâmboviţei.
Spre -interior sunt mărginiţi de Carpaţii de Curbura si Grupa Bucegi.
-exterior iau contact direct cu Câmpia Romana.
Cel mai complex sector subcarpatic fiind alcătuit din doua şiruri de depresiuni mărginite de doua şiruri de dealuri; complexitatea lor este accentuata de pătrunderea in interiorul lor a unor pinteni de fliş carpatic (Pintenul Ivanetu).
Sectorul subcarpatic cu cea mai mare lăţime, cel mai înalt ca medie.
Altitudinea maxima: 996 metri Măgura Odobeşti puternic afectata de alunecări de teren.
Se resimt mişcări seismice.
Este cunoscut pentru fenomenele “Vulcanii Noroioşi” de la Berca-Albanosi si “Focurile Vii” de la Andreiaşu.
Conţin zăcăminte de: petrol; gaze; sare.
Se subdivide in: Subcarpati Vrancei, Subcarpati Buzăului, Subcarpati Prahovei, Subcarpati ialomiţei.
Prezintă grad ridicat de fragmentare, fiind traversaţi de numeroase râuri: Putna, Buzău, Râmnicu, Dâmboviţa, Ialomiţa.
Subcarpatii Getici
Limite:
Nord– Carpati Meridionali.
Vest- Valea Motrului.
Sud- Podisul Getic.
Est- Valea Dâmboviţei.
Alcătuirea petrografica:
Relieful este dispus sub forma a doua ÅŸiruri de depresiuni separate de un sir de dealuri.
Intre Dâmboviţa –Olt, depresiunile mici ca întindere (Câmpulung, Salatruc, Arefu) iar dealurile sunt formate pe strate sedimentare necutate dispuse monoclinal si poarta denumirea de cueste.
La vest- Olt depresiunile sunt mai întinse si formează asa numita “Depresiunea Subcarpatica Olteana” (Horezu, Novaci, Tismana, Depresiunea Targu-Jiu-Campu-Mare).
Altitudinea dealurilor scade de la vest la est.
In Subcarpati Getici se afla:
- Cel mai înalt deal subcarpatic: Chiciora 1218 metri.
- Cel mai jos deal subcarpatic: Dealul Bran 333 metri.
- Cea mai întinsă depresiune subcarpatica: Depresiunea.Targu-Jiu.
Puternic afectaţi de alunecări de teren.
Principalele râuri: Argesul (Argeselul, Raul Doamnei), Oltu (Topologul, Oltetul), Motru (Gilort, Jiu).
Subdiviziuni:
Se subdivide in:
- Muscelul Argesului intre Dambovita-Olt.
- Subcarpati Valci intre Olt-Bistrita Valci.
- Subcarpati Oltetului intre Gilort-Bistrita Valci.
- Subcarpati Gorjului intre Bistrita Valci-Motru.


Tag-uri: carpati, munti, romania


Data Adaugarii: 21 October '09


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :