FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate
create pool

Regiuni Faimoase

 

Intreaba despre Armenia

Armenia Director
Trimite site-ul sau blogul tau aici!

Tag-uri Populare


judet   romania   statiune   munti   geografie   dunarea   ramnicu valcea   carpati   campia romana   siret   dunare   statiune balneoclimaterica   transilvania   turism   statiune balneara   prut   colinele tutovei   somes   lac   marea neagra   mangalia   ploiesti   valea oltului   eforie   moldova   targoviste   valea dunării   podisul getic   campia olteniei   piatra neamt   carpatii meridionali   godeanu   europa   muntii rodnei   lugoj   timisoara  

All Tags

Famous Forum

 

Armenia

 Q:   Intreaba despre Armenia       
Armenia Numele oficial: Republica Armenia
Situarea: în Asia de Sud-Vest (în Transcaucazia)
Vecini (1 254 km): Georgia (164 km), Azerbaidjan (787 km), Iran (35 km), Turcia (268 km)
Suprafata: 29 800 km2 (locul 137)
Populatia: peste 3 326 000 loc.
Densitatea populatiei: ccA. 112 loc/km2
Diviziuni administrative: capitala si 10 regiuni
Sarbatori nationale: 28 mai (aniversarea proclamarii independentei - 1918), 21 septembrie (referendumul independentei - 1991)
Limba oficiala: armeana
Moneda (introdusa la 22.11.1993): 1 Dram = 100 Luma
PNB (1996): 2 387 mii. $ (locul 132)
PNB/loc. (1996): 630$ (locul 138)

Capitala:

Erevan (Yerevan), oras situat în partea central-sudica a Armeniei, pe râul Hrazdan (afl. al Araksului), la 23 km de granita cu Turcia.

Istoric :


Unul dintre cele mai vechi centre urbane ale lumii, în 1968 a sarbatorit 2 750 ani de existentA. în partea de S si SV a orasului de astazi regii Argisti I (c. 783 î.Hr.) si Rusa I (730-714) din Urartu ridica fiecare câte o cetate numita în izvoare Erebuni, ultima distrusa de o invazie a scitilor în jurul anului 600 î.Hr. Asezarea reapare mentionata în izvoarele medievale abia în sec.7 d.Hr., fara a juca însa un rol important pâna în sec.16. Cetate persana de granita, cucerita de turcii otomani (1582), reocupata de Persia (1604-1827), devine în 1735 resedinta unui hanat. Prin pacea de la Turcmanceai Erevan intra în 1828 în stapânirea Rusiei. în 1918 devine capitala efemerei republici armene independente, ocupata în 1920 de Armata Rosie si inclusa în Republica

Sovietica Federativa Socialista Transcaucazia, parte a URSS (1922-36). Capitala RSS Armene din componenta URSS (1936-91), Erevan devine, o data cu proclamarea suveranitatii la 23.9.1991, capitala noii republici independentErevan Puternic afectat de cutremurul din 1988, orasul modern s-a extins pe versantii si dealurile învecinate vaii Hrazdan, pâna la 1 300 m alt. Erevan cunoaste o dinamica sustinuta în perioada sovietica, devenind o adevarata metropola ea, culturala si de învatamânt în zona caucazianA. Industria complexa si diversificata (aluminiu, energie electrica, petrochimie, anvelope, utilaje industriale, masini-unelte, produse alimentare). Cel mai important centru cultural-stiintific si de învatamânt al Armeniei: unica universitate din tara (Universitatea de Stat din Erevan, fondata in 1919) si alte 9 institutii de învatamânt superior (arhitectura, arte plastice, medicina, agronomie, economie etc), Academia Nationala Armeana de Stiinte (fondata in 1943) si contine 40 institute de cercetare (Institutul Manuscriselor Vechi, fondat in 1932, Institutul de Cercetari Hidroponice, fondat in 1947 s.A.), 5 biblioteci (Biblioteca Nationala a Armeniei, f. 1919, contine 6 mii volume, Biblioteca Armeana Stiintifica si Tehnica, c. 20 mii. volume - printre cele mai mari din Asia), 6 muzee (Metanadaran, în care se pastreaza vechi manuscrise, inclusiv doua dintre cele mai vechi evanghelii din lume - sec. 9 -, Muzeul Istoric Armean de Stat, Galeria Armeana de Pictura s.A.), filarmonica, teatre etc. Aeroport international (Zvarnots). Monumente: palatul guvernamental, cladirea Academiei de Stiinte, statuia ecvestra a lui David din Sassun (erou legendar).

Natura:

Lipsita de acces direct la Oc. Planetar, Armenia are un relief predominant muntos, alcatuit din masivele si platourile vulcanice ale Podisului înalt al Armeniei, important nod orografic în SV Asiei, si din sectoare ale Muntilor Caucazul Mic. Altitudinea maxima se afla în masivul vulcanic Aragat /Aragats Kerr (4 095 m). Culmile muntoase sunt separate de vai si depresiuni bine populate, mai mare fiind depresiunea Ararat (alt. 800-900 m) drenata de râul Araks (la granita cu Turcia).Clima este sub-tropical-uscata în depresiuni joase, cu precipitatii reduse (200-400 mm/an), si temperata, cu precipitatii mai bogate (800-1 000 mm/an), în zona înalta, montana.Râurile au un ridicat potential energetic, iar dintre numeroasele lacuri de munte, mai cunoscut este lacul Sevan (1 410 km2), situat la 1 950 m alt.Vegetatia este predominant ierboasa, xerofita în depresiunea din S, padurile ocupând 1/3 din teritoriu.

Fauna include sacali, râsi, leoparzi, mufloni s.A.

Istoria:

Popor indo-european stabilit în Asia Mica la sfârsitul milen. 2 -începutul milen. 1 î.Hr., armenii ocupa în sec. 7-6 Î.Hr. teritoriul fostului regat Urartu. înglobata în Imp. Persan (c. 550 î.Hr.), cucerita de Alexandru cel Mare (331 î.Hr.), inclusa apoi în Regatul Seleucid, Armenia devine în 189 î.Hr. regat independent, puternic influentat de civilizatia elenisticA. în timpul domniei lui Tigrane II cel Mare (95-55 î.Hr.), Armenia cunoaste o afirmare meteorica, atingând apogeul puterii si expansiunii teritoriale când hotarele sale ajung la Marea Mediterana si Marea CaspicA. înfrânta de generalul Cn. Pompeius, Armenia este constrânsa sa se recunoasca în 66 î.Hr. stat clientelar Romei, regat tampon între cele doua mari puteri rivale - Imp. Roman si Regatul partilor. Razboaiele care vor opune din sec. 1 î.Hr. pâna în sec. 7 d.Hr. pe romani (apoi bizantini) partilor (ulterior sasa-nizilor) ^vor marca tragic existenta poporului armean. în pofida tuturor vitregiilor, acesta îsi va pastra timp de doua milenii nealterata identitatea etnica, individualitatea limbii, cultura si religiA. în
301 d.Hr. regele Tiridate III adopta crestinismul, Armenia fiind primul stat în care acesta devine religie oficiala; biserica nationala armeana va contribui decisiv la salvgardarea identitatii nationalErevan în 387, printr-un tratat romano-sasanid, Armenia este împartita între Imp. Roman (1/5) si Persia (4/5), iar în 651 este cucerita de arabi. în timpul dinastiei Bagratizilor (885-1045), Armenia reuseste sa-si redobândeasca independenta amenintata în continuare de tendintele expansioniste bizantine si islamice ? Dupa invazia turcilor selgiucizi din a doua jumatate a sec. 11, o parte a populatiei armene migreaza în Cappadocia, alta în Cilicia (în SE Turciei de astazi), unde sub dinastia Rubenizilor ia fiinta un nou stat armean - Armenia Mica (1080-1375). Acesta este cucerit la sfârsitul sec. 14 de catre mamelucii din Egipt, fiind inclus apoi, din 1508, în Imp. Otoman. Numerosi armeni vor emigra prin Rusia în Polonia si Tarile Române, afirmându-se, alaturi de greci si evrei, printre cei mai dinamici comercianti ai Levantului.

Armenia Mare (din reg.Caucazului) este pustiita de mongoli în 1236, apoi de Tamerlan în 1385-87, supusa de persi si împartita, la sfârsitul unui razboi turco-persan, în 1639, între Imp. Otoman (partea apuseana) si Persia Safavizilor (partea rasariteana). Prin pacea de la Turcmanceai, care încheie razboiul ruso-persan din anii 1826-28, Armenia de rasarit, cu orasul Erevan (c. 27 000 km2), este anexata de Imp. Tarist, care mai ocupa, în urma razboiului din 1877-78, si reg. Batumi, Kars si Ardahan. Terit. armean se afla din nou la confluenta unor mari puteri - Rusia, Turcia si Persia - cu aceleasi urmari tragice pentru loc. lui. In terit. ramas sub stapânire otomana, miscarea de emancipare nationala este reprimata sângeros în 1894/96 si îndeosebi în 1915/16, mai multe sute de mii de armeni fiind victime ale masacrelor si deportarilor. Restul emigreaza, astfel încât visul constituirii unei Armenii Mari se destrama definitiv; în schimb, diaspora armeana din Rusia, Europa si SUA se consolideaza ? Dupa prabusirea tarismului, Armenia de pe teritoriul rus face parte, alaturi de Georgia si Azerbaidjan, din efemera Republica Federativa Transcaucaziana (1917-18), proclamata la Tiflis (Tbilisi), apoi îsi declara, la 28.5.1918, independenta de stat, recunoscuta ca atare de Tratatul de pace international de la Sevres (10.8.1920). Atacata de Turcia si de Armata Rosie (1920),
Armenia se proclama, la 20.11.1920, Republica Sovietica, constituind, împreuna cu Georgia si Azerbaidjan, Republica Sovietica Federativa Socialista Transcaucaziana (12.3.1922), care intra la 30.12.1922 în componenta URSS. Dupa dizolvarea acestei republici federative, RSS Armeana devine la 5.12.1936 una dintre cele 11 republici unionale ale URSS. Conducerea comunista de la Moscova va include Nagorno Karabah (Karabahul de Munte), locuit de armeni, ca regiune autonoma în Azerbaidjan (1923), iar terit. Nahicevan (5 500 km2), cu populatie azera, din extremitatea SV a Armeniei, ca regiune autonoma (1924) în Azerbaidjan, decizii cu grave consecinte pentru viitor. La începutul anului 1988 au loc la Erevan ample manifestari populare pentru unirea cu Armenia a Regiunii Autonome Nagorno Karabah, enclava din cadrul RSS Azerbaidjan (4 400 km2 cu 190 000 loc.) populata în proportie de peste 80% de armeni. Respingerea acestei solicitari de catre Azerbaidjan si Sovietul Suprem al URSS duce la deteriorarea rapida a relatiilor dintre RSS Armeana si RSS Azerbaidjan (pogromurile antiarmene la Baku si în orasele azere sunt urmate de refugierea a sute de mii de azeri din Armenia în Azerbaidjan) si de distantarea Erevanului de Moscova

Astfel, la 23.8.1990 Sovietul Suprem de la Erevan adopta declaratia de suveranitate a Armeniei si noua titulatura a statului - Republica Armenia Referendumul din 21.9.1991, prin care 99,3% din votanti se pronunta pentru o Armenie independenta si democratica, în afara granitelor URSS, este urmat de proclamarea oficiala a independentei de stat la 23.9.1991. Noul presedinte, Levon Ter-Petrosian (1991-98), semneaza la 21.12.1991 acordul de la Alma Ata privind aderarea Ia CSI. în 1992 ciocnirile din jurul enclavei Nagorno Karabah (care-si proclama la 10.12.1991 independenta fata de Azerbaidjan) se transforma într-un razboi nedeclarat armeano-azer, care nu a putut fi oprit de medierile Rusiei, Turciei, SUA, ale CSCE si ONU decât în 1994, printr-un acord de armistitiu si interpunerea unei forte de mentinere a pacii a CS^. Conflictul armat prelungit pentru Nagorno Karabah adânceste criza ec. (embargoul la care Azerbaidjanul si Turcia supun Armenia, blocheaza aprovizionarea cu energie electrica si izoleaza complet tara) si tensioneaza viata politica (fortele extremiste solicitând unirea neconditionata cu Nagorno Karabah). Acordul dintre presedintii Armeniei si Azerbaidjanului, încheiat la 12.10.1997, prevede autonomia enclavei Nagorno Karabah, dar statutul acestui terit. continua sa tensioneze relatiile armeano-azere si viata politica de Ia Erevan. Dupa demisia lui L. Ter-Petrosian (3.2.1998), Robert Kocearian câstiga alegerile prezidentiale din 29-30.3.1998. Alegerile parlamentare din 30.5.1999 au fost câstigate de coalitia Miasnutian (Unitatea), condusa de ministrul apararii Vazghen Sarkisian si fostul lider comunist Karen Demircian, care a obtinut 43,4% din sufragii. Asasinarea, în plin Parlament, de catre un comando terorist, la 27.10.1999, a noului premier Vazghen Sarkisian si a presedintelui Parlamentului Karen Demircian, declanseaza o grava criza politica în tarA.

Statul:

Republica prezidentiala, conform Constitutiei aprobate prin referendum Ia 5.7.1995. Membra fondatoare a CSI. Puterea legislativa este exercitata de un Parlament unicameral, Adunarea Nationala (31 membri, alesi prin vot direct, pentru un mandat de 4 ani). Puterea executiva este exercitata de guvern si presedinte, care numeste primul ministru si, la recomandarea acestuia, pe ceilalti ministri. Seful statului: presedintele (ales prin vot direct, pentru cel mult doua mandate consecutive de câte 5 ani).

Partide politice: Blocul Miasnutian (Unitatea), format din P. Republican (f. 1990) si P. Poporului (f. 1998), Federatia Armeana Revolutionara/Dasnak (f. 1890, interzisa în timpul regimului comunist, reînfiintata în 1991), P. Democrat Armean (f. 1992).

Economia:

Statul cu cea mai mica suprafata dintre cele aparute pe ruinele URSS, Armenia întâmpina mari dificultati economice legate de lipsa accesului direct la Oc. Planetar si de absenta unor resurse notabile de subsol (cele de cupru, molibden, bauxita, crom prezinta rezerve reduse) sau energeticErevan In plus, specializarea avuta în cadrul URSS (mai ales în
domeniul agricol) si dependenta ind. de celelalte state ale CSI - aflate si ele în faza de tranzitie spre economia de piata - nu sunt în masura sa sustina o dezvoltare economica normalA. De asemenea, conflictul armat cu statul azer învecinat, generat de reg. Nagorno Karabah, a accentuat dezorganizarea vietii economice si socialErevan Intre altele, inflatia a atins în 1994 nivelul de 4 040%! Agricultura antreneaza 12% din pop. activa, contribuie cu 44% la PIB si are ca specific cultura cerealelor (pe 1/2 din supr. arabila), viticultura si pomiculturA.

Industria, relativ diversificata, foloseste 22% din pop. activa si asigura 25% din PIB, dar se confrunta cu dificultati energeticErevan In prezent, din cauza blocarii impuse de Azerbaidjan si sustinuta de Turcia, legaturile rutiere si feroviare operationale sunt doar cele cu Georgia si Iran. Datoria externa a ajuns la 820 mii. $ (1997).

Turismul:

Cutremurul din 1988, razboiul cu Azerbaidjanul si criza economica au afectat infrastructura, încât turismul a devenit nesemnificativ. încasari din turismul international: 1 mii. $ (1996). Principalele zone sau obiective: capitala tarii, Erevan, unul dintre cele mai vechi orase ale lumii, zona lacului Sevan, cel mai mare din întreaga regiune caucaziana, muntele Aragat, cu observatorul astronomic Biurakan; orasele Ecmiazin/Ejmiacin si Dvin (foste capitale ale regatului armean), Garni (cu un templu roman, refacut recent), Ripsime (catedrala din sec. 7), Astarak (cu catedrala Mariane, sec. 13), manastirile Airivank (rupestra, din sec. 13) si Hagartin (sec. 11).


Tag-uri: dram, luma, erevan, hrazdan


Data Adaugarii: 06 February '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :