FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate
create pool

Regiuni Faimoase

 

Intreaba despre Australia

Australia Director
Trimite site-ul sau blogul tau aici!

Tag-uri Populare


judet   romania   statiune   munti   geografie   dunarea   ramnicu valcea   carpati   campia romana   siret   dunare   statiune balneoclimaterica   transilvania   turism   statiune balneara   prut   colinele tutovei   somes   lac   marea neagra   mangalia   ploiesti   valea oltului   eforie   moldova   targoviste   valea dunării   podisul getic   campia olteniei   piatra neamt   carpatii meridionali   godeanu   europa   muntii rodnei   lugoj   timisoara  

All Tags

Famous Forum

 

Australia

 Q:   Intreaba despre Australia       
Australia Numele oficial: Uniunea Australiană
Situarea: în emisfera sudică
Vecini: Marea Timor, Marea Arafura, Marea Coralilor, Marea Tasmaniei
Suprafaţa: 7 682 300 km2 (locul 6)
Populaţia: peste 21,000,000 locuitori (locul 50)
Densitatea populaţiei: 2,4 loc./km2 (locul 187)
Sărbătoarea naţională: 26 ianuarie („ziua Australiei" - aniversarea fondării primei aşezări în New South Wales - 1788)
Limba oficială: Engleza
Moneda: 1 Australian Dollar = 100 Cents
Capitala: Canberra

Caracteristici Generale :

Mică aşezare a crescătorilor de vite apărută în 1824 - la confluenţa râurilor Molonglo şi Murrumbidgee -sub numele de Canbury (numele actual îl poartă din 1836), este aleasă în 1909 ca loc pentru ridicarea noii capitale a Uniunii Australie ne, înlăturându-se astfel rivalităţile ivite între cele două mari metropole de pe continent, Sydney şi Melbourne. Arhitectul american W.B. Griffin câştigă concursul internaţional instituit pentru proiectarea noului oraş, a cărui construcţie începe în 1913. La 9.5.1927, o dată cu transferul de la Melbourne al Parlamentului federal, Canberra devine efectiv capitala ţarii, dar abia în anii '50-'60 se încheie transferul tuturor organismelor guvernamentale ale federaţiei. Concepută ca un centru politico-administrativ şi oraş-grădină, Canberra s-a impus în ultimele decenii şi pe plan financiar-comercial, ştiinţific şi în învăţământ. Industria este slab reprezentată (mai puţin de 5% din populatia activă), asigurând doar consumul local (principala ramură este industria hârtiei şi poligrafică, urmată de industria alimentara, prelucrarea lemnului). În schimb, turismul este în expansiune, iar funeţia cultural-educaţională capătă o tot mai solidă reputaţie la nivel naţional. Aici se află Academia Australiană de Ştiinţe (fondat în 1954), două universităţi, alte unităţi de învăţământ superior (inclusiv cel de artă), Biblioteca Naţională, Muzeul Naţional şi Galeria Naţională (fondat în 1975).

Natura :

Aaustralia este un continent masiv (3 850 km de la E la V şi 3 200 km de la N la S), lungimea ţărmurilor (19 646 km) raportată la suprafaţă fiind relativ mică (1 km de ţărm pentru 395 km2 de teritoriu; spre comparaţie, în Europa - continent de dimensiuni apropiate, revin la 1 km de ţărm 125 km2 de uscat). Recifii coraligeni sunt destul de rari, cu excepţia NE ţării, unde ei însoţesc ţărmul, formând cea mai mare barieră de corali (2 400 km). Australia se caracterizează prin unităţi de relief de dimensiuni continentale, printr-o climă tropicală în N, subtropicală în S şi temperată în SE, prin vegetaţie şi faună unice în lume.

Relieful :

Relieful predominant este cel al câmpiilor şi podişurilor. Astfel, jumătatea apuseană a Australiei este ocupată de Great Western Plăteau/Marele Podiş Vestic, o regiune tabulară puţin înaltă (altitudine medie 300 - 500 m) cu munţi izolaţi în E (Mt. Musgrave 1 440 m, Mt. MacDonnell 1 510 m) şi în V, spre ţărmul Oceanului Indian (Mt. Hamersley 1 226 m, Mt. Augustus 1 108 m); interiorul este format din trei mari unităţi aride: Great Sandy Desert/Marele Deşert de Nisip în NV, Gibson Desert în partea centrală şi Great Victoria Desert/Marele Deşert Victoria în S. Cele trei deserturi sunt marcate de dune orientate V-E, mai lungi şi parţial fixate de pâlcuri arbustive în Great Sandy Desert şi mai scurte şi dispersate, în celelalte două unităţi aride. Spre S, dunele fac loc unui platou scund calcaros, numit Nullarbor Plain, ce domină ţărmul Marelui Golf Australian printr-o faleză de circa 70 m înălţime. Spre N, podişurile vechi precambriene Kimberley şi Arnhem (alt. c. 200 m) sunt traversate de văile adânci ale unor râuri scurte, cu debite bogate în timpul verii australe (Ianuarie-Februarie). Depresiunea Centrală este mărginită spre E de Great Dividing Range/Cordiliera Australiană, un sistem de podişuri, dealuri şi munţi nu prea înalţi ce însoţeşte pe circa 3 400 km ţărmul Occeanu Pacific, în lungul căruia se insinuează o îngustă şi fragmentată câmpie litorală. Cordiliera are o structură geologică foarte variată: alături de roci cristaline şi sedimentare vechi, puternic tectonizate, apar şi formaţiuni eruptive (bazalte mai ales) care în N, în regiunea Atherton, şi în extremitatea sudică iau forma unor conuri vulcanice. În S, platourile grezoase paleozoice sunt fragmentate de văi adâncite, pe alocuri cu aspect de canion şi dominate de culmi ce trec de 2 000 m (Mt. Kosciuszko 2 230 m, alt. max. din Australia). Acest sector mai înalt este acoperit de zăpadă în timpul iernii şi a fost afectat de glaciaţiunea pleistocenă (se întâlnesc aici morene şi mici circuri glaciare).

Vegetatie :

Vegetaţia reflectă condiţiile pedoclimatice şi relativa izolare a Australiei faţă de celelalte continente. Există circa 13 000 de specii neîntâlnite în alte părţi ale Terrei (inclusiv 600 specii de eucalipt şi 400 specii de accacia). Haina vegetală este dispusă sub forma unor zone aproximativ concentrice în jurul regiuni deşertice. Spre litoral, apar păduri tropicale şi subtropicale, mai dese şi mai bogate în specii în regiunea cu umiditate sporită. Spre interior, zona forestieră trece treptat spre savana cu pâlcuri de eucalipt, apoi cu pâlcuri arbustive numite scrubs; savana, la rândul ei, face loc spre interior stepelor şi vegetaţiei semideşertice.

Fauna :

Fauna este de asemenea în mare parte originală, cu numeroase endemisme, unele adevărate „fosile vii" (ex. echidna, ornitorincul). Există 800 specii de păsări (papagali - c. 60 de specii, casuari, lebede negre, pasărea liră ş.a.), peste 100 specii de marsupiale (canguri - 46 specii, lupi marsupiali, urşi koala ş.a.), circa 400 specii de reptile (2/3 endemice), între care unele foarte periculoase pentru om (taipanul, şarpele tigru, şarpele morţii ş.a.), apoi 180 specii de peşti, 50 000 specii de insecte. Dintre mamiferele placentare, câinele dingo pare a fi introdus de aborigeni la sosirea lor pe continent.

Populaţia :

- Natalitate 13,7%0,
- Mortalitate 7,0%c,
- Spor natural 6,7%e (1997);
- Speranţa de viaţă la naştere (1996): 75,4 ani (mase.) şi 81,1 ani (fem.);
- Populatie urbană 85,0% (1996).
- Aglomeraţii urbane principale (mii locuitori -1995): Sydney (3 772,7), Melbourne (3 218,1), Brisbane (1 489,1), Perth (1 262,6), Adelaide (1 081,0), Newcastle (466,0), Gold Coast-Tweed (326,9), Wollongong (253,6), Hobart (194,7).

Din totalul populaţiei, 95,2% o formează albii, din care aproape 90% sunt urmaşii emigranţilor britanici şi irlandezi; restul populatiei este alcătuit din aborigeni circa 2,0%, asiatici 1,3% (în principal chinezi şi vietnamezi). Continentul cel mai slab populat, Australiei prezintă densităţi mai ridicate (peste 50 loc/km1) în zonele litorale din SE şi E, unde s-au stabilit în ultimii 150 de ani majoritatea emigranţilor şi unde se află principalele aglomeraţii urbane, Sydney şi Melbourne. Foarte rară este populaţia în partea central-estică (sub 1 loc/km1;), apoi în zona deşertică din V, precum şi în N (sub 5 loc/100 km). La nivelul marilor unităţi adtive, exceptând zona Canberra (Australian Capital Territory, 2 400 km2, c. 130 loc/km2). Densitatea populatiei oscilează între 0,1 loc/km2 (în Northern Territory) şi 0,7 loc/km2 (în Western Australia), pe de o parte, şi 7,6 loc/km2 (New South Wales) şi 19 loc/km2 (statul Victoria), pe de altă parte.

Religie :

Culte: creştinism 74,0% (romano-catolici 27,3%, anglicani 23,8%, unitarieni şi metodişti 8,2%, presbiterieni 4,3%, ortodocşi 2,8% ş.a.), islamism 0,9%, budism 0,8%, mozaism 0,4%.

Istorie :

Australia este cea mai întinsă „insulă" a Terrei, este şi singurul stat care ocupă un întreg continent. Data sosirii primilor oameni, fixată în urmă cu 40 000 de ani, într-o epocă în care, datorită nivelului scăzut al apelor oceanului, Noua Guinee era încă legată de Australia, este din nou pusă în discuţie. Există voci care încearcă astăzi să împingă venirea primelor valuri de locuitori dinspre nord acum 100 000 de ani. În secolul 18, în momentul sosirii primilor europeni, cei 350 000 de aborigeni trăiau, în circa 500 de triburi, la nivelul preistoriei, ca vânători şi culegători nomazi, agricultura fiindu-le necunoscută. Aborigenii australieni rămân probabil cele mai puţin evoluate comunităţi umane cunoscute pe glob în momentul descoperirii lor de către europeni. Între 1778-1920 colonizarea albilor a avut ca urmare exterminarea a cel puţin 250 000 de aborigeni. După ce o ipotetică „Terra Australis" apăruse pe hărţile europene ale evului mediu, navigatori spanioli, portughezi şi olandezi - Luis Vâez de Torres, Godinho de Eredia, Willem Janszoon explorează, la începutul sec. 17, coasta de nord şi vest a A., care primeşte numele de Noua Olandă. în 1642 navigatorul olandez Abel J. Tasman descoperă insula care, din 1853, îi poartă numele - Tasmania. Situarea periferică, ariditatea solului, absenţa metalelor preţioase fac ca interesul europenilor pentru aceste teritorii să nu se manifeste timp de aproape două secole. James Cook atinge, la 20 Aprilie 1770, coasta răsăriteană şi la 23 August 1770, declară Australia, sub numele de New South Wales, posesiune britanică. După 1820, când este introdusă creşterea oilor merinos pentru lână, începe şi colonizarea „civilă" a continentului. Iau astfel naştere colonii de sine stătătoare - New South Wales (1823), cea mai veche şi mai puternică economic, Tasmania, numită iniţial Ţara Van Diemen (1825), Western Australia (1829), South Australia (1837), Victoria (1851) şi Queensland (1859). Australian Colonies Act, adoptat în 1850, acordă coloniilor o largă autonomie internă, consfinţind dreptul fiecăreia de a avea o constituţie şi un parlament bicameral proprii. În 1927 Canberra înlocuieşte Melbourne în calitate de capitală federală. La începutul secolului 20 Australia se remarcă prin liberalismul legislaţiei: dreptul de vot este acordat în 1902 femeilor (votul obligatoriu pentru toţi cetăţenii este introdus în 1921), un sistem evoluat de asigurări sociale, învăţământ gratuit şi obligatoriu, o organizare sindicală remarcabilă. Senatul este compus din 76 membri, câte 12 din fiecare stat, doi din Teritoriul Capitalei şi doi din Teritoriul de Nord, aleşi prin vot direct, pe baza reprezentării proporţionale. Senatorii din state sunt aleşi pentru un mandat de 6 ani şi se retrag prin rotaţie, jumătate din reprezentanţii fiecărui stat, o dată la trei ani, pe 30 iunie. Cei din teritorii sunt aleşi pentru un mandat de trei ani. Potrivit Constituţiei, numărul deputaţilor din Camera Reprezentanţilor trebuie să fie, pe cât posibil, dublu faţă de numărul senatorilor. Camera cuprinde 148 membri, dintre care doi reprezintă Teritoriul Capitalei, iar unul este reprezentantul Teritoriului de Nord. Puterea executivă este deţinută de suveranul britanic şi este exercitată de guvernatorul general, asistat de Consiliul Federal Executiv (the Ministry) condus de un prim-ministru. Guvernatorul general numeşte pe primul ministru şi, la propunerea acestuia, pe ceilalţi miniştri. Miniştrii sunt sau trebuie să devină, în decurs de trei luni, membri ai parlamentului. Consiliul Federal este răspunzător în faţa Parlamentului. Fiecare stat are propria sa Constituţie, care trebuie să concorde cu Constituţia federală. Puterea legislativă în state este exercitată de Parlamente care, cu excepţia statului Queensland, sunt bicamerale, fiind formate dintr-o Cameră Superioară (Consiliul Legislativ) şi o Cameră Inferioară (Adunarea Legislativă sau Camera Adunării).

Economia :

Asemenea Canadei, altă ţară de colonizare europeană, Australia se înscrie în rândul statelor dezvoltate ale lumii, prin poziţia sa aparte în domeniul producţiei şi exportului de materii prime, atât minerale, cât şi agricultura Australiei se numără printre importanţii producători mondiali de bauxită. Cel mai mare producător şi exportator de rutiliu, ilmenit, zirconiu şi monazit, Australia este renumită prin prododucţia de pietre preţioase (safire, topaze, opale) şi diamante (locul 1 ca volum, dar locul 6 ca valoare). Principalele exploatări miniere se află în statele Western Australia (minereu de fier, nichel, bauxită, diamante, aur, gaze naturale), Queensland (bauxită, huilă, plumb, zinc, argint, cupru), New South Wales (huilă, plumb, zinc, argint), Victoria (cărbuni energetici, hidrocarburi). Cu excepţia aurului care a generat în secolul 19 două golden rush (goana după aur) - una după 1851, în zonele Ballarat şi Bendingo (în 1860 A. asigura 40% din productia mondială de aur), a doua după 1893, în regiunea Kalgoorlie-Coolgardie - ce au favorizat şi colonizarea continentului de la antipozi, celelalte resurse de subsol au fost puse pe deplin în valoare (inclusiv sau, mai ales, la export) abia în ultimele decenii.

Turismul :

Numărul turiştilor a sporit cu 50% între 1986 şi 1990 şi s-a dublat apoi până în 1996. Principalele zone sau obiective: marile metropole Sydney (clădirea Operei - cea mai mare din emisfera sudică, „Australia Square", podul peste golful Port Jackson, cu o deschidere de 1 148 m, unul din cele mai mari din lume, cartierul chinez „Chinatown") şi Melbourne (prima capitală a ţării, gazda Jocurilor Olimpice de vară din 1956, a mai multor concursuri sportive de anvergură internaţională - între ele, turneul de tenis Australian Open, apoi complexul Victoria Arts Centre, inaugurat în 1984 - cu trei teatre, o sală de concert şi National Gallery, unde, printre exponate, se află tablouri de Rembrandt şi Manet), zona Gold Coast (în Queensland), Great Barrier Reef/Marea Barieră de Corali (regiune unică în lume prin dimensiuni, floră şi faună marină; transformată parţial în P.N.; turism şi pescuit subacvatic), Snowy Mountains (turism hibernal), Blue Mountains (turism montan estival), insula Tasmania (regiunea celor 3 000 de lacuri, zona P.N. din Cradle Mountains).

Sursa Imagini : astrobuysell.com


Tag-uri: continent, canberra, geografie, istorie, marea timor, marea tasmaniei


Data Adaugarii: 06 April '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :