FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate
create pool

Regiuni Faimoase

 
Intrebari despre Carpatii Meridionali

- as vrea sa stiu care este cel mai inalt vf din carpatii meridiona by Radu


Carpatii Meridionali Director
Trimite site-ul sau blogul tau aici!

Tag-uri Populare


judet   romania   statiune   munti   geografie   ramnicu valcea   dunarea   carpati   campia romana   turism   statiune balneoclimaterica   statiune balneara   siret   dunare   prut   transilvania   severin   mangalia   targoviste   campia olteniei   muntii calimani   muntii rodnei   arhipelag   carpatii meridionali   republica   oradea   godeanu   moldova   somes   podisul getic   europa   borsec   piatra neamt   lac   peninsula   insula  

All Tags

Famous Forum

 

Carpatii Meridionali

 Q:        
Carpatii Meridionali Limite:

Ţin de la Valea Prahovei in est pana la culoarul Timis-Cerna in vest.
In nord- Depresiunea Făgăraş, Depresiunea Sibiu (ce aparţin Depresiuni Colinare a Transilvaniei).

Culoarul Orăştie si Culoarul Bistrei ce ii separa de Carpaţii Occidentali.
In sud- sunt delimitaţi de Subcarpatii Curburii, Subcarpatii Getici si Podişul Mehedinţi.

Caractere generale:
Reprezintă cea mai înaltă ramura carpatica româneasca (11 vârfuri depăşesc 2500m).
Sunt alcătuiţi predominant din şisturi cristaline.
La extremităţi: Grupa Bucegi in est si Munţi Cerna si Mehedinţi predomina rocile sedimentare, calcare si conglomerate.
Caracteristic este relieful glaciar la peste 1800 metri format in urma acţiuni gheţarilor cuaternari care acopereau vârfurile cele m ai înalte in timpul perioadelor glaciare, acesta este reprezentat prin vai si circuri glaciare. Carpaţii Meridionali având si cele mai numeroase lacuri glaciare.
Sunt cei mai masivi prezentând un număr mic de depresiuni si pasuri: pasuri înalte (Pasul Transfăgărăşean, Pasul Giuvala) si pasuri joase (Pasul Turnul Roşu, Cozia pe Olt, Lainici pe Jiu).
Văile care ii străbat si ii separa sunt parţial transversale, singura vale cu adevărat transversala fiind cea a Oltului.

Din Carpaţii Meridionali izvorăsc: Dambovita; Argesul; Jiul.
Resurse naturale: huila; ape minerale; potenţial hidroenergetic; roci de construcţie, pasiuni ; fâneţe; păduri.

Grupa Bucegi
Limite:
Intre Valea Prahovei la est si Valea Dâmboviţei la vest.
In nord este Depresiunea Braşov.
In sud Subcarpatii Curburii.
Caractere generale:
Cea mai mica grupa ca întindere in Carpaţii României.
Alcătuit din roci sedimentare: calcare; conglomerate.
Altitudinea maxima: 2505 metri varful Omu.
Relieful carstic reprezentat prin:
-chei.
-pesteri (pestera Ialomicioara).
-platouri calcaroase.
-abrupturi calcaroase.
Se intalneste si relief glaciar la peste 2000 metri dar nu se intalnesc lacuri glaciare datorita alcaturi sale predominant din calcar.
Pe platoul Bucegilor au luat nastere formele eoliene “Babele” si “Sfinxul” alcatuite din conglomerate.
Izvorasc: Dambovita; Ialomita.
Alcatuire:
- In est- Munti Bucegi.
- In sud- Munti Leaota.
- In nord-Vest- Munti Piatra Craiului, Culoarul Rucar-Bran cu Pasul Bran- 1290 metri.
Grupa Făgăraş
Limite:
In nord- Depresiunea Făgăraş (diferenţe mari de altitudine).
In sud- Subcarpatii Getici.
In est- Valea Dâmboviţei.
In vest- Valea Oltului.

Caractere generale:
Este cea mai înaltă grupa din Carpaţi României si cea mai masiva.
Altitudinea maxima este de 2544- varful Moldoveanu si 2535 vârful Negoiu.
Alcătuită predominant din şisturi cristaline dar pe alocuri mai ales in sud se întâlnesc si roci sedimentare: calcare; gresi.
Reprezentativ este relieful glaciar, circuri si vai glaciare la peste 2000 metri.
Se întâlnesc numeroase lacuri glaciare: Lacul Balea, Lacul Avrig, Lacul Podgaru, Lacul Cafra.
Izvorăsc: raul Argeş si numeroşi afluenţi ai acestuia, pe Argeş fiind amenajat lacul de acumulare Vidraru.

Alcătuire:
In nord- Munţii Făgăraş pe direcţia vest-est ca o culme unitara neîntreruptă fiind cea mai lunga creasta carpatica din întreg lanţul (80km).
In sud- sir de masive (mici ca întindere) altitudinea scade de la est la vest: Munţii Iezer, Munţi Ghitu, Munţii Frunţi, Munţii Cozia (gresii).
In vest- depresiunea Loviştei situata la confluenţa râului Olt cu Lotru, traversata de la nord-sud de raul Olt care intre Pasul Turnu-Rosu si Cozia formează Defileul Oltului.

Grupa Parang
Limite:
In vest- Valea Jiului.
In est- Valea Oltului.
In nord- Depresiunea Sibiului si Culoarul Orăştie.
In sud- Subcarpatii Getici.
Caractere generale:
Grupa înaltă ce depăşeşte frecvent 2000 metri, lăţimea cea mai mare.
Altitudinea maxima: 2519 varful Parângul Mare.
Alcătuită predominant din şisturi cristaline, des se întâlnesc si roci sedimentare (Munţi Sur).
Foarte bine reprezentat relieful glaciar la peste 2000 metri (circuri si vai glaciare).
Se întâlnesc si lacuri glaciare, cel mai important fiind: Lacul Galcescu.
Raul Lotru unde este amenajat lacul de acumulare: Vidra.
Izvorăsc: Lotru; Sebeş; Cibin; Jiul de est.

Alcătuire:
In partea central-sudica se afla masivul principal: M.Parang.
Spre est se desprind M.Lotrului si M.Căpăţâni.
Spre nord se afla M.Candrel si M.Sureanu despărţiţi de Valea Sebesului.
In vest depresiunea Petroşani unde se formează Jiul prin unirea Jiului de Est cu cel de vest unde se afla zăcăminte de huilă- bazinul Petrosani- cel mai mare bazin huilifer al ţări.

Grupa Retezat-Godeanu
Limite:
In nord- Culoarul Bistrei.
In sud- Subcarpatii si podişul Mehedinţi.
In vest- Culoarul Timis-Cerna.
In est- Valea Jiului.
Caractere generale:
Grupa înalta, depăşind frecvent 2000 metri.
Altitudinea maxima: 2509 varful Peleaga in M.Retezat.
Alcătuită din şisturi cristaline. M.Cernei si M.Mehedinti din calcar.
La peste 2000 metri este prezent relief glaciar (vai si circuri glaciare) iar in M.Cernei si M.Mehedinti relief carstic format pe calcare: chei; peşteri; platouri si abrupturi calcaroase.

Numeroase lacuri glaciare: L.Zănoaga:cel mai adânc lac glaciar- 29m; L.Bucur: cel mai întins lac glaciar: 10 ha.
Izvorăsc: Jiul de vest; Cerna.

Alcătuirea grupei:
In partea centrala a grupei- M.Godeanu (Vf Gugu-2229m);
In est se afla M.Retezat si M.Vâlcan separaţi de Jiul De Vest;
In sud-vest: M.Cernei si M.Mehedinti despărţiţi de valea Cernei;
In nord: M.Tarcului care depăşesc 2000m si Depresiunea Haţeg;
In M.Retezat se afla primul parc naţional Parcul naţional Retezat;

La ieşirea din carpaţi intre M.Părâng si M.Vâlcan Jiul formeaza: defileul Jiului.


Tag-uri: carpatii meridionali, munti, romania


Data Adaugarii: 21 October '09


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :